4 septembrie 2015





Plecăm la drum! 
Totul ne este prielnic: bucuria sufletească, vremea, soarele îmbietor, echipamentul, timpul, nemărginirea.
După o scurtă oprire de aprovizionare în Gura Humorului, 
 

 
plecăm mai departe, spre Moldovița.
Moldovița este un alt loc din mândra mea Bucovină unde localnicii păstrează încă vii tradițiile, locul unde în care trăiește cea mai mare comunitate de huțuli (foștii oameni liberi ai pădurii).
Am ajuns la superba locație pe la prânz, exact aici:

https://www.google.ro/maps/@47.6349068,2...312!8i6656

Alte motive esențiale pentru care am ales această locație (copiii au ales incontestabil această locație!!!) au fost și aceste mici creaturi:
 

 

 
„șchiopârlele”.
 
Aveam la dispoziție întreaga natură, peisajele care te lasă deseori fără cuvinte. Eram atât de bucuroși!
Locul acesta are ceva deosebit. Nu știu de ce mi-a plăcut atât de mult această ieșire. Nici astăzi nu pot
 să dau o explicație. A fost într-adevăr minunat!
 

 
Am avut o după-amiază și o seară liniștite.

 


Am construit și un „bulhac” - așa îi spunem noi unui baraj pe care îl construim din pietre luate de pe fundul pârâului pentru a face un baraj provizoriu. Nici până astăzi nu am avut timp să facem baie în acel bulhac.   
Nu contează! Important este că l-am construit.   Ne-a luat câteva ore bune de lucru.



Ne-am făcut, din prima zi, un nou prieten: Cristian.



Ziua de 5 septembrie avea să vină cu multe evenimente și surprize!
M-am trezit de dimineață și am făcut rapid o cafeluță. Priviți și voi cât de frumos era în jurul meu!
Dragul meu coleg rulotist, un astfel de început de zi trebuie trăit, trebuie trăită o asftel de experiență; trebuie să fii exact acolo pentru a mă înțelege.





Spre ora 10 s-a mai dus puțin ceața. 





După ce am luat micul dejun am plecat să vizităm Mănăstirea Moldovița.












După prânz am ieșit să căutăm greierași și șopârle. 



Am făcut și o plimbare prin împrejurimi.

Privind aceste peisaje, nu cred că mai pot adăuga vreun cuvânt! Acum cred că înțelegeți mai bine de ce spun
 eu mereu, obsesiv: dulcea mea Bucovină.







Seara am fost în vizită la familia Klein - vechi etnici germani, proaspeții noștri „vecini” . Ne-au primit cu inimi calde, cu fețe pline de zâmbete prietenoase și cu bunătăți pe masă! Prima dată am cunoscut-o pe doamna Klein, cu o zi înainte, când am
 întrebat-o  - ea în poartă fiind - dacă putem campa pe terenul aflat aproape de căsuța lor.

Și duminică, 6 septembrie am avut parte de multe evenimente.

Să le luăm pe rând.

Am fost de dimineață, sus, la Palma. Este punctul cel mai înalt al șoselei între Moldovița și Sucevița.



Oamenii locului spun că în zilele senine, de aici, se poate vedea Rarăul.



Cred că un astfel de grătar îmi voi construi și eu acasă...  







După-amiază am primit vizita unui bun prieten de-al meu.



A venit și cu băiețelul lui. 



Am trecut apoi la fapte mărețe:





Puțin mai târziu au ajuns în vizită la noi nașii băiatului meu cel mic.







În spatele băieților, în partea dreaptă a imaginii, se vede o punte. Noi am denumit-o „Puntea Îndrăgostiților”. 
Cât timp am stat acolo, i-am cunoscut și pe proprietarii terenului de peste pârâu. Proprietarii ne-au spus să trecem peste punte și să ne luăm de la fântâniță apă, dacă avem nevoie. Noi apă am luat de la bun început de la un gater aflat la o sută de metri de locul unde am campat noi.




Seara am plecat la hram.




După slujbă am vrut să ne retragem la rulotă, dar oamenii de la biserică au venit după noi și ne-au pus obligatoriu să stăm la masa de hram, cu ei, afară, lângă biserică. Lăsasem mașina parcată lângă gara din Moldovița așa că a trebuit să ne întoarcem, să petrecem cu acei oameni.



Fiindcă tot am pomenit despre gară, trenuri ... Vă reamintesc faptul că la Moldovița încă mai circulă Mocănița Huțulcă.

Atașez programul de funcționare și toate informațiile utile pe care le am și pe care le-am mai postat. Vă spun că veți face o excursie în timp, în istorie, cu secole în urmă, cu mașina timpului.


Kostenlos Bilder hochladen
 


Kostenlos Bilder hochladen

Reveniți la rulotă ne-am luat rămas bun și de la prietenul meu care a plecat înapoi spre Suceava.

 

O altă imagine superbă, înainte de asfințit:




Am vrut să mai facem un grătar, am pregătit totul, dar a rămas pentru o dată viitoare. Nu am mai apucat să aprindem focul.

După o noapte care nouă ni s-a părut extrem de friguroasă, am plecat acasă pe 7 septembrie.
În general, despre ultima zi a unei ieșiri, nu prea sunt multe de spus. Știți și voi acest detaliu. Am plecat cu tristețe spre casă.
Era, în continuare, foarte frig. Termometrul din bordul mașinii îmi arăta un grad. Doar soarele ne mai încuraja puțin cu razele lui.
 
kostenlos bilder hochladen
 
kostenlos bilder hochladen
 
bilder kostenlos hochladen
 
 
Și am plecat spre casă!
 
kostenlos bilder hochladen