Multi dintre noi avem copii sau sotii care vor diverse animalute, dar uneori nici noi (ei nici atat) nu putem aprecia ce e bine si ce nu.

Dupa o scurta dezbatere pe chat, m-am gandit ca ar fi bine sa ne povestim pe aici experientele si sa invatam unii de la ceilalti, atat din esecuri cat si din reusite.

Incep eu, in ordine cronologica - sar peste perioada de burlacie in care am avut un dog german, un hamster, iar sotia un pudel si un dalmatian tampit, ajungand la momentul in care respunsabilitatea a devenit a noastra si in special a capului la familie.

---

Testoasa de Florida:

Mica si dragalasa, inoata haios intr-un bazinut colorat cu un palmier de plastic pe o insula.
Asta dureaza 2-3 luni - sau mai mult daca o hranesti insuficient.

Apoi se transforma intr-o paleasca mare si facatoare de mizerie.
Basca salbatica daca nu interactionezi cu ea zilnic.

A noastra are vreo 17 ani si carapacea cat palma mea, sta in acvariu in bucataria bunicii si iarna hiberneaza.
Bunica nu are curaj sa puna mana pe ea.

Este vorace, nu va ganditi sa mai bagati in acvariu cu ea vreo alta lighioana - a halit un peste rapitor mai mare decat ea...

Cand e mare, excrementele tulbura apa in ultimul hal.
Daca musca, e bine sa nu incercati asta cu degetul - rupe carnea.

Nu pot spune ca e o povara, dar cineva trebuie sa-i curete apa si carapacea.
De 17 ani fara 2 luni, asta nu mai e o placere - mai ales ca interactiunea e zero (asta daca nu bagi degetul cand ii e foame)

Recomandarea mea: 90%  NU